Tuesday, March 31, 2009

Mandru for being myself

Acum cateva saptamani unul dintre initiatorii gaypride.ro m-a rugat sa scriu un articol la sectiunea "marturii" de pe gaypride.ro lasandu-mi un mesaj pe facebook:
"...
Vroiam sa te rog sa scrii un testimonial pentru gaypride.ro despre ce vrei tu, cat timp este pozitiv, max o pag word, fara diacritice.
..."
Which I did:

///////////////// ///////////////////////////// ////////////////////////////

Mi-am scris in palma “Happy boy” si i-am dat palma sa o citeasca.
Acela a fost primul meu coming out, in varf de pat la 17 ani fata de o prietena. Nu a inteles ce am vrut sa spun cu Happy Boy (un termen auzit intr-un film) si tremurand i-am spus ca avem interese comune si ca imi place foarte mult de Vlad. “Oh, I’m more open-minded than I thought” a fost raspunsul ei. Pentru mine cuvantul gay era inca greu de pronuntat.

Al doilea coming out a fost mai usor. Am facut un pariu pe o sticla de vin ca exista lucruri pe care nu le stie despre mine.
-”I’m gay”
-”Stiu” a fost raspunsul ei.
A castigat sticla de vin si foarte mult respect din partea mea ca m-a asteptat. Am baut sticla de vin impreuna.

Familia, mama, a aflat singura, in timp ce eu eram la 1600 km departare.
Crezand ca a gasit o nisa de afaceri a deschis primul gay club oficial din Arad (ironic, nu?). Si cum eram singurul tip roscat cu parul lung din Arad era inevitabil sa nu afle. M-a sunat intr-o seara si m-a intrebat cu ce a gresit. Nici acum nu intelege ca nu a gresit dar se consoleaza ca fiul ei nu e “betiv sau drogat”. Si imi respecta sexualitatea chiar daca pentru ea este o alegere. Dar acum toti vecini stiu de “alegerea” mea. Si ca nu sunt un drogat.

Am petrecut 6 ani in Elvetia, unde Christopher Street Parade nu mai este o manifestare publica de care societatea mai are cu adevarat nevoie. O societate unde te simti in siguranta cand iti tii prietenul de mana sub priviriile discrete si curioase ale trecatoriilor; unde iti prezinti partenerul colegiilor de biroul la o petrecere onomastica aleatorie; unde fosta profesoara si fosti colegi de clasa isi manifesta regretul fata de recenta despartire; unde parteneriatul cupluriilor de acelasi sex este recunoscut (o modificare recenta dar importanta). Unde esti asa cum te simti. Si te simti mai liber.

Odata intors in Romania, din
obisnuita si
nu
curaj,
am pastrat aceeasi deschidere fata de prieteni, amici si colaboratori. Recunosc, obisnuita incepe sa ceara efort. Lipsa de asumare a celorlalti prieteni gay din cercurile frecventate si limbajul codificat sunt inhibatoare si frustrante. Si e greu sa ii convingi sa aiba increderea de sine si in acei oameni cu care impart ceaiul, berea si vinul aproape seara de seara. Si seriile sunt lungi si adevarurile alunecoase.

Nici pe gaypride.ro lucruriile nu sunt mai asumate sau mandre. “Marturii” nesemnate, initiatorii care se ascund in spatele mainilor, marturii care incep cu “Im hetero but my best friend is gay”. Dar macar fac un efort activ, fata de ei si fata de lipsa de educatie civica a societatii.

Dar sa intorc degetul inspre mine. Nu cred ca inteleg cu adevarat societatea si riscul expunerii. Daca curajul meu este o inconstienta ideologica si nu o atitudine asumata activ (e usor sa fii gay in mediul tau selectiv de prieteni intelectuali si intr-o familie care se teme mai mult de deviatii mentale chimice decat “alegeri” sexuale) atunci
nu pot fii mandru
la nivel de exemplu. Pentru ca nu indraznesc sa schitez in public un gest de tandrete fata de partenerul meu, pentru ca nici locuind in Bucuresti nu cred as merge la Gay Parade, pentru ca bula mea de siguranta e prea importanta pentru a o expune lipsei de toleranta a marii majoritati.


///////////////// ///////////////////////////// ////////////////////////////


Articolul a fost trimis cu mentiunea "I am sorry (for not being as positive as desired)" si a fi semnat cu numele meu intreg si poza de pe profilul facebook (the same as the one here)
S-a decis, diplomatic si sincer, sa nu se publice.

5 comments:

robert said...

Noi, atat Octavian cat si eu, ne bucuram ca esti mandru for being youself si dupa cum ti-am si spus menirea gaypride.ro este expuna exemple pozitive comunitare si un mesaj sanatos, nu sa trateze drame personale. Ca sa pastram caracterul sincer al relatarii aceste neintelegeri, in urma careia ma temeam ca vei fi un pic jignit de alegerea noastra, ar trebui sa spunem ca subiectul mesajului tau a fost "sorry", iar finalul "I can't write this. Im sorry Robert."

Ma bucur ca ai decis sa-l publici, cred ca pe un blog persional se poate bucura de atentia pe care o merita.
Mult noroc

.raoul said...

Robert, imi pare rau pentru neintelegere dar chiar nu am luat-o personal.
Am inteles pe deplin decizia si am fost de acord cu ea.

Speram sa evit neintelegerile si imi cer scuze daca v-am facut sa va simtiti atacati. Era departe de mine intentia.

.lulu said...

Aplauze

.lulu said...

Dupa cum spuneam...aplauze. Great story in TABU - de acum nu e doar cea mai curajoasa revista pentru femei :)

Anonymous said...

Iti doresc un Paste fericit si succes pentru faptul ca ai acest curaj intr-o Romanie...intoleranta!
Eugen